Plantele medicinale pentru zodia Fecioară: feniculul, măghiranul și mărarul

De Sântămăria Mare, pe 15 august, în satele din zona Țibleșului se adunau ultimele plante de leac ale verii, iar printre ele era și măghiranul. O săptămână mai târziu, Soarele intră în Fecioară. Plantele medicinale pentru zodia Fecioară sunt, în astrologia tradițională, plantele lui Mercur, planeta care guvernează acest semn: plante de grădină și de bucătărie, pe care ierbarele vechi le leagă de digestie și de minte. Trei dintre ele cresc și la noi și au un loc clar în casa românească: feniculul, măghiranul și mărarul.

Idei principale

• Ierbarele vechi împart plantele pe planete, iar Fecioara le primește pe ale lui Mercur, stăpânul ei.
• Feniculul este singura plantă a lui Mercur pe care Nicholas Culpeper o pune explicit „sub Fecioară”, în The Complete Herbal (1653).
• Măghiranul are o zi fixă în calendarul popular, Sântămăria Mare; feniculul și mărarul au trăit mai ales în bucătărie și în leacurile de casă.
• Niciuna nu este toxică, dar preparatele din fenicul și din măghiran au limite clare de vârstă și nu se recomandă în sarcină.

De ce plantele Fecioarei sunt plantele lui Mercur?

În astrologia clasică, fiecare semn are o planetă care îl guvernează, iar Fecioara este casa de noapte a lui Mercur; Gemenii sunt casa lui de zi. Astrologii și herbaliștii din secolul al XVII-lea au împărțit plantele între cele șapte planete vizibile cu ochiul liber, nu între cele douăsprezece semne, așa că o zodie își primește plantele prin planeta ei. Când spun „plantele Fecioarei”, mă refer, de fapt, la plantele lui Mercur.

William Lilly, în Christian Astrology (1647), dă Fecioarei un loc aparte (Mercur la Lilly, pe Skyscript): aici Mercur este și stăpân, și în exaltare, la 15 grade de Fecioară. Lilly îi descrie plantele după flori în culori amestecate, după sămânța ținută în coji și după legătura lor cu limba, creierul, plămânii și memoria; măghiranul este pe lista lui. Nicholas Culpeper, în The Complete Herbal (1653), le trece sub Mercur pe toate cele trei plante din acest articol, iar pe una o așază explicit „sub Fecioară”: feniculul. Celelalte plante ale lui Mercur, mai apropiate de aer, de vorbă și de nervi, le găsești în articolul despre plantele medicinale pentru zodia Gemeni.

Astrologia veche leagă Fecioara de abdomen, adică de diafragmă și de tot ce se află dedesubt (Skyscript, „Virgo”). Deborah Houlding o numește „vestitoarea recoltei”, semnul care adună și pune în ordine roadele muncii, și pomenește interesul firesc al Fecioarelor pentru leacurile din plante și pentru ce mănâncă. Astrologul Dylan Warren-Davis explică tot prin Fecioară de ce feniculul ține mai ales de digestie: este Mercur într-un semn care guvernează intestinele. Despre semnul în sine, cu tot ce îl caracterizează, am scris în ghidul complet al zodiei Fecioară.

La Fecioară caut plantele în grădina de zarzavat înainte să le caut în farmacie. Mercurul acestui semn se vede în felul în care cineva își pregătește mâncarea, își sortează proviziile și își face ordine în casă, iar plantele lui sunt chiar acolo, pe raftul cu condimente.

Ruxandra Niță

Care sunt plantele lui Mercur pentru zodia Fecioară?

Feniculul (Foeniculum vulgare)

Culpeper nu descrie feniculul, pentru că „fiecare grădină îl dă din belșug”, dar pornește de la un obicei de bucătărie. Mulți fierbeau peștele cu fenicul, scrie el, fără să știe de ce, iar explicația lui este pur astrologică: feniculul este „o plantă a lui Mercur, sub Fecioară, și de aceea are antipatie față de Pești”. Peștii sunt semnul opus Fecioarei pe roata zodiacului, iar plantele lor le găsești în articolul despre plantele medicinale pentru zodia Pești.

În română, feniculul are mai multe nume decât ai crede: molură, chimen-dulce, anason-dulce, secărea-de-grădină (Micul dicționar academic, pe dexonline). Nu am găsit pentru el o zi fixă în calendarul popular, dar l-am găsit în casă. Un studiu despre plantele folosite pentru copii în medicina populară românească între 1860 și 1970 (Petran, Dragos și Gilca, 2020) notează fructele de fenicul printre leacurile de casă pentru crampele și balonarea copiilor și îl trece printre plantele aromatice care fac parte de secole din hrana obișnuită a românilor.

Ca preparat medicinal, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) recunoaște fructul de fenicul ca produs de uz tradițional „pentru tratamentul simptomatic al tulburărilor gastro-intestinale ușoare, spastice, inclusiv balonare și flatulență”. Tot EMA nu îl recomandă copiilor sub 4 ani, în sarcină și în alăptare, amintește că fructele conțin estragol și îl contraindică celor alergici la plantele din familia umbeliferelor (anason, chimion, țelină, coriandru, mărar) sau la polenul de pelin.

Măghiranul (Origanum majorana)

„Măghiranul este atât de cunoscut, locuind în fiecare grădină, încât nu mai are nevoie de descriere”, scrie Culpeper, și îl trece sub Mercur: „o plantă a lui Mercur, sub Berbec”. Semnul pe care îl alege este al lui Marte, așa că la măghiran legătura cu Fecioara trece doar prin planetă. Lilly îl pune și el pe lista lui Mercur, iar Culpeper adaugă un detaliu de calendar: măghiranul înflorește „la sfârșitul verii”, exact în preajma sezonului Fecioarei.

În calendarul popular, măghiranul are o zi: Sântămăria Mare. Arhivele Naționale din Bistrița-Năsăud au adunat obiceiurile de Adormirea Maicii Domnului din zonă, iar despre satele din jurul Țibleșului notează că „în această zi erau adunate și ultimele plante de «leac»: busuiocul, măghiranul, daliile”. Măghiranul apare și în poezia populară, cu formula de început a doinei: „Frunză verde magheran, / Voinicel mehedințean”, într-o culegere a lui Hasdeu.

În bucătărie, măghiranul nu ridică probleme. Ca preparat, EMA îl recunoaște ca produs de uz tradițional „pentru ameliorarea simptomatică a tulburărilor gastro-intestinale ușoare, spastice, precum balonarea și flatulența”, dar nu recomandă preparatele luate pe gură sub 18 ani, în sarcină și în alăptare și le contraindică celor alergici la plantele din familia lui, a mentei și a busuiocului.

Pentru o analiză personalizată a acestei teme în harta ta, programează o ședință cu mine.

Mărarul (Anethum graveolens)

Culpeper îl socotea pe mărar o rudă care te poate păcăli: frunzele lui seamănă „atât de mult cu feniculul, încât îi înșală pe mulți”, deși tulpina e de obicei una singură, umbelele galbene sunt mai mici, iar sămânța e mai turtită. Atribuirea o face fără ezitare și cu logica vremii lui: „Mercur are stăpânire peste această plantă”, iar pentru că este a lui Mercur, scrie el, întărește creierul. Rădăcina, adaugă Culpeper, „piere în fiecare an după ce a făcut sămânță”.

În română, mărarul este un cuvânt vechi: dicționarul academic îl găsește deja în Biblia de la București, din 1688 (MDA2, pe dexonline). Nu am găsit pentru el o zi fixă în calendarul popular. Are în schimb o expresie care spune multe despre locul lui în casă: „a se băga în vorbă ca mărarul în ciorbă”, adică a interveni nepoftit într-o discuție. O plantă a lui Mercur, ajunsă în limbă tocmai printr-o vorbă despre vorbă. Același studiu al lui Petran și al colegilor ei îl găsește în leacurile de casă de altădată, frunzele și semințele fiind folosite la colicile copiilor.

Mărarul din farfurie este un aliment obișnuit, iar pentru el nu am găsit o monografie EMA. Singura precauție documentată vine tot din monografia feniculului: alergia la una dintre umbelifere (mărar, fenicul, țelină, anason) se poate extinde la celelalte.

Plantele lui Mercur, una lângă alta

Ce alte plante ale lui Mercur găsești în bucătărie?

Fecioarei îi revine o cămară bogată, pentru că mai multe plante de zarzavat sunt ale lui Mercur. Culpeper trece sub Mercur pătrunjelul, atât de cunoscut încât „nu are nevoie de descriere”, țelina, pe care o numește smallage și despre care notează că „face sămânță în august”, și morcovul sălbatic. Cimbrul de grădină, tot al lui Mercur, l-am lăsat în articolul despre Gemeni.

Nu le-am dedicat câte o secțiune, pentru că nu am căutat pentru ele obiceiuri românești cu zi fixă la fel de atent ca pentru măghiran. Ca plante de bucătărie, sunt însă cel mai la îndemână mod de a aduce gustul lui Mercur în farfurie, mai ales la sfârșitul verii, când grădina dă cel mai mult.

Cum lucrezi cu plantele lui Mercur, dacă Mercur este puternic în harta ta

Zodia solară este doar un punct de plecare. Plantele lui Mercur îți vorbesc la fel de mult dacă ai Ascendentul în Fecioară, dacă Mercur stă în prima casă sau aproape de un unghi al hărții, ori dacă Fecioara ocupă o casă importantă pentru tine. Poți afla unde stă Mercur în harta ta cu calculatorul gratuit de astrogramă, iar ce înseamnă fiecare sector al roții am explicat în articolul despre casele astrologice.

Lucrul cu aceste plante ține mai mult de atenție decât de tratament. Mercurul Fecioarei este cel care sortează, cântărește și pune deoparte pentru iarnă, iar plantele lui cer același gest. Dacă vrei să le aduci în viața ta, alege gesturi mici și legate de calendar: un ghiveci de măghiran cules de Sântămăria Mare, semințele de fenicul uscate și puse într-un borcan cu etichetă, mărarul pus la murături la sfârșitul verii. Apoi observă ce anume vrei să pui în ordine în zilele acelea și unde ordinea începe să te obosească.

Ai în familie un obicei cu una dintre aceste plante? Scrie-mi în comentarii: multe dintre ele nu au ajuns niciodată în cărți.

Vrei să descoperi ce spune harta ta despre Mercur?

O analiză personalizată îți arată exact cum se manifestă această temă în harta ta natală: nu generic, ci adaptat configurației tale unice.

Programează o analiză personalizată

Întrebări frecvente

Ce plante medicinale sunt potrivite pentru zodia Fecioară?

În astrologia tradițională, zodiei Fecioară îi corespund plantele lui Mercur, planeta care guvernează semnul. Dintre cele care cresc la noi și au o atribuire clară în ierbarele vechi, cele mai cunoscute sunt feniculul, măghiranul și mărarul; Culpeper le trece pe toate sub Mercur în The Complete Herbal (1653), iar feniculul este pus explicit „sub Fecioară”.

Ce planetă guvernează plantele zodiei Fecioară?

Fecioara este guvernată de Mercur, așa că plantele ei sunt plantele lui Mercur. După William Lilly, Mercur este în Fecioară și stăpân, și în exaltare, iar plantele lui se recunosc după florile în culori amestecate și după legătura cu limba, creierul, plămânii și memoria.

Sunătoarea, menta și valeriana sunt plante pentru zodia Fecioară?

Nu toate. Culpeper pune sunătoarea „sub semnul Leului și sub stăpânirea Soarelui”, așa că locul ei firesc este printre plantele Leului, iar menta o socotește „o plantă a lui Venus”. Valeriana este, într-adevăr, a lui Mercur, dar o tratez în articolul despre Gemeni, alături de levănțică și de alun.

Se poate da ceai de fenicul copiilor mici?

Agenția Europeană a Medicamentului nu recomandă preparatele medicinale din fenicul copiilor sub 4 ani, din lipsă de date suficiente, iar la copiii între 4 și 12 ani limitează cantitatea de estragol. Faptul că feniculul apare printre leacurile de casă de altădată nu înlocuiește sfatul medicului pediatru.

Care este diferența dintre fenicul și mărar?

Amândouă sunt umbelifere cu flori galbene și amândouă sunt ale lui Mercur la Culpeper, care scria că mărarul seamănă atât de mult cu feniculul încât îi înșală pe mulți. Mărarul este însă o plantă anuală, de obicei cu o singură tulpină, cu umbele mai mici și semințe mai turtite, iar feniculul este o plantă perenă, mai înaltă, singura dintre ele pusă „sub Fecioară”.

Textul vorbește despre tradiții și despre astrologia plantelor; nu este un sfat medical. Dacă iei medicamente, ești însărcinată, alăptezi sau ai o boală cronică, întreabă medicul înainte de orice preparat din plante.

Surse și bibliografie

• Nicholas Culpeper, The Complete Herbal (1653), textul integral pe Project Gutenberg: intrările „Fennel”, „Sweet Marjoram”, „Dill”, „Parsley”, „Smallage”, „Carrots”, „St. John’s Wort” și „Mint”.
• William Lilly, Christian Astrology (1647), Mercur și plantele lui, în adaptarea lui Deborah Houlding pe Skyscript.
• Deborah Houlding, „Virgo the Virgin”, Skyscript.
• Dylan Warren-Davis, „Valerian and Fennel: Two Contrasting Mercurial Herbs”, Traditional Astrologer Magazine, nr. 18, martie 1999, republicat pe Skyscript.
• Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, inventarul obiceiurilor de Sfânta Maria, citat în Cotidianul, 14 august 2024.
• M. Petran, D. Dragos, M. Gilca, „Historical ethnobotanical review of medicinal plants used to treat children diseases in Romania (1860s–1970s)”, Journal of Ethnobiology and Ethnomedicine, 16:15, 2020.
• Dicționarele de pe dexonline: Micul dicționar academic (MDA2) la molură și mărar; Dicționarul explicativ (DEX '09) și Dicționarul limbii române (Tezaur) la maghiran.
• Agenția Europeană a Medicamentului: monografiile UE pentru fructul de fenicul dulce, fructul de fenicul amar și măghiran și declarația despre estragol.

~ Ruxandra