Plantele medicinale pentru zodia Pești: roinița, urechelnița și păpădia

Peștii încheie roata zodiacului, în ultima lună a iernii, când păpădia își ține încă frunzele verzi lângă pământ. Plantele medicinale pentru zodia Pești sunt, în astrologia tradițională, plantele lui Jupiter, planeta care a guvernat acest semn cu mult înainte ca astrologii moderni să i-l dea lui Neptun. Trei dintre ele cresc pe lângă casele noastre și au nume românești cu povești în spate: roinița, urechelnița și păpădia.

Idei principale

• Ierbarele vechi împart plantele pe planete, iar Peștii le primesc pe ale lui Jupiter, stăpânul lor tradițional.
• Neptun, stăpânul modern al Peștilor, nu are plante în ierbarul lui Culpeper: a fost descoperit în 1846, la aproape două secole după carte.
• Roinița, urechelnița și păpădia sunt toate „plante ale lui Jupiter” în The Complete Herbal al lui Nicholas Culpeper (1653).
• Jupiter guvernează și Săgetătorul, așa că plantele lui se împart între două zodii; pe celelalte le găsești în articolul despre Săgetător.

De ce plantele Peștilor sunt plantele lui Jupiter, nu ale lui Neptun?

În astrologia clasică, fiecare semn are o planetă care îl guvernează, iar Peștii sunt casa de noapte a lui Jupiter. William Lilly, în Christian Astrology (1647), îi dă lui Jupiter Săgetătorul ziua și Peștii noaptea și îl numește „Marele Noroc” al astrologilor. Astrologii și herbaliștii din secolul al XVII-lea au împărțit plantele între cele șapte planete vizibile cu ochiul liber, nu între semne, așa că o zodie își primește plantele prin planeta ei.

Astrologia modernă leagă Peștii și de Neptun. Deborah Houlding îl numește pe Jupiter „stăpânul tradițional al semnului” și vorbește despre „asocierea modernă a lui Neptun” cu Peștii. Numai că planeta a fost descoperită abia în 1846, de astronomul Johann Gottfried Galle, la Observatorul din Berlin, cu aproape două sute de ani după ierbarul lui Culpeper. Neptun nu are, deci, nicio plantă în ierbarele vechi, iar când spun „plantele Peștilor”, mă refer la plantele lui Jupiter.

Nicholas Culpeper, în The Complete Herbal (1653), le trece sub Jupiter pe toate cele trei plante din acest articol, dar niciuna explicit „sub Pești”. Roinița o pune chiar „sub Rac”, celălalt semn de apă, despre care am scris în articolul despre plantele medicinale pentru zodia Rac. Pentru că Jupiter guvernează două zodii, i-am împărțit plantele: roinița, urechelnița și păpădia rămân aici, iar stejarul, salvia și cicoarea sunt în articolul despre plantele medicinale pentru zodia Săgetător.

Astrologia veche leagă Peștii și de corp: pe pagina citată mai sus, Houlding notează că semnul guvernează picioarele, ultima parte a corpului, la fel cum Peștii sunt ultimul semn al zodiacului.

Pentru Pești lucrez cu amândoi stăpânii: cu Neptun când citesc o hartă în cheie modernă, cu Jupiter când caut plantele. Ierbarele vechi au fost scrise înainte ca cineva să știe de Neptun, iar plantele lor au rămas ale lui Jupiter.

Ruxandra Niță

Care sunt plantele lui Jupiter pentru zodia Pești?

Roinița (Melissa officinalis)

„Este o plantă a lui Jupiter și stă sub Rac”, scrie Culpeper despre roiniță, pe care o socotea atât de cunoscută, „locuitoare a aproape fiecărei grădini”, încât nu se mai obosește să o descrie. Îl amuza în schimb felul în care o judecaseră înaintașii: medicii arabi i-au ridicat virtuțile „până la cer”, în timp ce grecii nu au găsit-o „vrednică de pomenit”.

Numele românesc spune singur povestea plantei. DEX-ul îl derivă din „roi”, iar Scriban explică, în 1939, că i se spune așa „fiindcă cu ea se atrag în stup albinele care au roit”. Lazăr Șăineanu o numește „iarba stupului”, o plantă „mult căutată de albine, cu care se freacă stupul când se roiește întâi”. Stupul mic în care se prindea roiul nou se numea tot „roiniță”: o cutie frecată cu melisă și ridicată într-o prăjină, sub ramura pe care se așezaseră albinele. În Micul dicționar academic (MDA), planta are și alte nume de stupină, ca „iarba-albinelor” și „floarea-stupului”, iar unul dintre ele, „poala-Sfintei-Marii”, o duce spre biserică. Numele științific merge pe același drum: în greaca veche, melissa înseamnă albină.

Roinița este o plantă blândă de grădină, cu frunze care miros a lămâie când le freci între degete, iar cel mai simplu mod de a o avea aproape este un ghiveci pe balcon, unde vin singure albinele. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a evaluat frunzele de roiniță ca produs de uz tradițional; nu recomandă preparatele din ele copiilor sub 12 ani, femeilor însărcinate și celor care alăptează.

Urechelnița (Sempervivum tectorum)

Urechelnița are cea mai „joviană” poveste dintre cele trei. Culpeper scrie că „este o plantă a lui Jupiter” și adaugă, după un autor mai vechi pe care îl numește Mizaldus, că ea apără „de foc și de trăsnet” locul pe care crește. Nu e greu de găsit, spune el: crește „de obicei pe ziduri și pe pereții caselor”. Legătura cu Jupiter, zeul care arunca fulgerele, este mai veche decât ierbarul lui: în latină planta se chema barba Jovis, „barba lui Jupiter”, de unde vine și numele ei franțuzesc, joubarbe.

Românii au păstrat aceeași idee în nume. Dicționarul enciclopedic al lui Candrea și Adamescu scrie că urechelnița „crește pe stîncile calcaroase de la munte și se cultivă uneori și pe acoperișurile caselor” și îi dă, printre multe alte nume, „iarba-tunului”. Un ghid de botanică al Universității Tehnice a Moldovei notează că, pe timpuri, speciile de Sempervivum „erau cultivate pe acoperișurile caselor”, pentru că oamenii credeau că planta poate apăra casa de fulgere. Același ghid îi strânge numele populare: nevăstuică, cloșca cu pui, floare de piatră.

Numele de „urechelniță” vine din „ureche”: Lazăr Șăineanu scrie că, odinioară, „cu sucul ei poporul vindecă durerea de urechi”. Despre acest leac povestesc, dar nu îl recomand: urechelnița nu are o monografie la EMA, deci nu există o evaluare oficială a siguranței ei, iar sucul de plante pus în ureche rămâne aici o poveste din dicționare. Urechelnița își are locul în ghiveci, pe pervaz sau pe un acoperiș verde, unde rozetele ei se înmulțesc an de an.

Pentru o analiză personalizată a acestei teme în harta ta, programează o ședință cu mine.

Păpădia (Taraxacum officinale)

„Este sub stăpânirea lui Jupiter”, scrie Culpeper despre păpădie, și o descrie cu o plăcere evidentă: frunzele ei „rămân mereu verzi”, iar după înflorire capul se face „rotund ca o minge” de puf, pe care îl ia vântul sau pe care îl poți sufla dintr-o singură suflare. Tot el observă că francezii și olandezii mănâncă păpădia „atât de des primăvara” și îi laudă pe medicii străini, care nu sunt „atât de egoiști ca ai noștri” și le spun oamenilor ce pot face plantele.

La noi, păpădia era tot o plantă de primăvară. Lazăr Șăineanu o descrie ca „plantă amară ce crește primăvara și ale cării frunze se mănâncă ca salată”, iar Dicționarul enciclopedic adaugă că frunzele se consumau proaspete, primăvara, „sub formă de salate sau în diverse mâncăruri”. Puține plante au atâtea nume regionale: MDA o numește și floarea-broaștei, pui-de-gâscă, lăptucă sau părăsita-găinilor, iar la Brașov i se spunea papalungă. Chiar numele „păpădie” are o poveste: dicționarele îl trag din grecescul papadia, „preoteasă”. Mie îmi place să observ că, la Lilly, preoții sunt printre oamenii lui Jupiter, dar aceasta este o coincidență a limbii, nu o tradiție.

Păpădia din salată este considerată un aliment sigur în cantitățile obișnuite, potrivit NCCIH, care atrage totuși atenția că ar putea interacționa cu medicamentele pentru diabet, cu anticoagulantele și cu diureticele. Pentru preparatele medicinale, EMA are o listă clară de contraindicații: alergia la plantele din familia Asteraceae, bolile de ficat, de fiere și ale căilor biliare și ulcerul activ; EMA cere evitarea preparatelor în insuficiența renală, în diabet și în insuficiența cardiacă, nu le recomandă sub 12 ani și nici în sarcină și alăptare.

Plantele lui Jupiter, una lângă alta

Ce alte plante ale lui Jupiter găsești în bucătărie?

Culpeper mai adaugă două legume pe care le ai probabil în cămară: sparanghelul, despre care scrie că este „sub stăpânirea lui Jupiter”, și năutul, „o plantă a lui Jupiter”. Lilly adaugă pe lista lui doi copaci ai Mediteranei, măslinul și migdalul, iar mirosurile lui Jupiter sunt, în sistemul lui, cele dulci și plăcute, fără nimic strident.

Nu le-am dedicat câte o secțiune, pentru că nu am găsit pentru ele obiceiuri românești atât de bine documentate ca pentru roiniță sau urechelniță. Ca plante de bucătărie însă, sunt cel mai la îndemână mod de a aduce gustul lui Jupiter în farfurie, mai ales la sfârșitul iernii, în sezonul Peștilor.

Cum lucrezi cu plantele lui Jupiter, dacă Jupiter este puternic în harta ta

Zodia solară este doar un punct de plecare. Plantele lui Jupiter îți vorbesc la fel de mult dacă ai Ascendentul în Pești sau în Săgetător, dacă Jupiter stă în prima casă ori aproape de un unghi al hărții, ori când Peștii ocupă o casă importantă pentru tine. Poți afla unde stau Jupiter și Neptun în harta ta cu calculatorul gratuit de astrogramă, iar ce înseamnă fiecare sector al roții am explicat în articolul despre casele astrologice. Despre semnul în sine, cu fișa lui astrologică, decanii și compatibilitatea, am scris în ghidul complet al zodiei Pești.

Toate cele trei plante din acest articol trăiesc lângă casă: în grădină, pe acoperiș, la marginea curții. Jupiter este planeta care ocrotește și dă, iar plantele lui de aici au fost, pe rând, o momeală pentru albine, o pază pentru acoperiș și prima mâncare verde după iarnă. Dacă vrei să le aduci în viața ta, alege gesturi mici și legate de casă: un ghiveci de roiniță pe balcon, o rozetă de urechelniță pe pervaz, o mână de frunze tinere de păpădie culese primăvara dintr-un loc curat. Apoi observă unde dai prea mult din tine și unde ai nevoie, la rândul tău, să primești. Celelalte plante ale lui Jupiter, ale copacilor mari și ale grădinilor de soare, sunt în articolul despre zodia Săgetător.

Ai în familie un obicei cu roinița, cu urechelnița sau cu păpădia? Scrie-mi în comentarii: multe dintre ele nu au ajuns niciodată în cărți.

Vrei să descoperi ce spune harta ta despre Jupiter?

O analiză personalizată îți arată exact cum se manifestă această temă în harta ta natală: nu generic, ci adaptat configurației tale unice.

Programează o analiză personalizată

Întrebări frecvente

Ce plante medicinale sunt potrivite pentru zodia Pești?

În astrologia tradițională, zodiei Pești îi corespund plantele lui Jupiter, stăpânul tradițional al semnului. Dintre cele care cresc la noi și au o atribuire clară în ierbarele vechi, în acest articol am ales roinița, urechelnița și păpădia; Culpeper le trece pe toate sub Jupiter în The Complete Herbal (1653), iar alte plante ale lui Jupiter sunt în articolul despre Săgetător.

Ce planetă guvernează plantele zodiei Pești?

Plantele Peștilor sunt plantele lui Jupiter, care guvernează semnul în astrologia tradițională. Neptun, asociat cu Peștii în astrologia modernă, a fost descoperit abia în 1846, așa că ierbarele din secolul al XVII-lea, ca acela al lui Culpeper, nu îi dau nicio plantă.

Passiflora și ylang-ylang sunt plante pentru zodia Pești?

Nu în astrologia clasică a plantelor: nici passiflora, nici ylang-ylang nu apar în ierbarul lui Culpeper, deci nu au o planetă atribuită acolo. Ylang-ylang se folosește mai ales ca ulei esențial, pe care nu îl recomand. Dintre plantele din vechile liste pentru Pești, roinița este singura care ține de Jupiter.

Se poate bea ceai de roiniță?

Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște frunzele de roiniță ca produs de uz tradițional „pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres mental și ca ajutor pentru somn” și pentru disconfortul digestiv ușor. Tot EMA nu recomandă preparatele din roiniță copiilor sub 12 ani și nici în sarcină și alăptare; dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni, este nevoie de medic.

Care este planta norocoasă a zodiei Pești?

Astrologia tradițională nu are o „plantă norocoasă” pentru fiecare zodie; are plantele planetei care guvernează semnul. La Pești, planeta este Jupiter, pe care astrologii vechi îl numeau „Marele Noroc”, iar dintre plantele lui, urechelnița a fost cea pusă pe acoperiș ca să apere casa.

Textul vorbește despre tradiții și despre astrologia plantelor; nu este un sfat medical. Dacă iei medicamente, ești însărcinată, alăptezi sau ai o boală cronică, întreabă medicul înainte de orice preparat din plante.

Surse și bibliografie

• Nicholas Culpeper, The Complete Herbal (1653), textul integral pe Project Gutenberg: intrările „Balm”, „Houseleek or Sengreen”, „Dandelion”, „Prickly Asparagus, or Sperage” și „Chick-pease, or Cicers”.
• William Lilly, Christian Astrology (1647), pp. 65-68, în adaptarea lui Deborah Houlding pe Skyscript.
• Deborah Houlding, „Pisces”, Skyscript.
• NASA Science, Neptune Facts.
• I.-A. Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat (1926-1931), Lazăr Șăineanu, Dicționar universal al limbii române (ed. a VI-a, 1929), August Scriban, Dicționaru limbii românești (1939), DEX și Micul dicționar academic (MDA), pe dexonline: roiniță, urechelniță și păpădie.
• Irina Sfeclă, Sempervivum, ghid metodic, Universitatea Tehnică a Moldovei, 2023.
• Wikipedia (engleză): Lemon balm și Sempervivum tectorum, pentru numele melissa și barba Jovis.
• Agenția Europeană a Medicamentului: monografiile UE pentru frunzele de roiniță și păpădie.
• NCCIH (National Institutes of Health), Dandelion: Usefulness and Safety.

~ Ruxandra