Plantele medicinale pentru zodia Săgetător: stejarul, salvia și cicoarea

Sezonul Săgetătorului începe la sfârșitul lui noiembrie și se încheie la solstițiul de iarnă, cu câteva zile înainte de Ajunul Crăciunului. Plantele medicinale pentru zodia Săgetător sunt, în astrologia tradițională, plantele lui Jupiter, planeta care guvernează acest semn. Jupiter are în ierbarele vechi o listă lungă, de la copaci mari la ierburi de grădină, iar trei dintre plantele lui cresc și la noi și au un loc în obiceiurile românești: stejarul, salvia și cicoarea.

Idei principale

• Ierbarele vechi împart plantele pe planete, iar Săgetătorul le primește pe ale lui Jupiter, stăpânul lui.
• Stejarul, salvia și cicoarea sunt toate „plante ale lui Jupiter” în The Complete Herbal al lui Nicholas Culpeper (1653).
• Jupiter guvernează și zodia Pești, așa că plantele lui se împart între două semne; pe celelalte le găsești în articolul despre Pești.
• Stejarul are un obicei românesc cu zi fixă, butucul ars în Ajunul Crăciunului; salvia și cicoarea au în spate folosiri populare și o legendă.

De ce plantele Săgetătorului sunt plantele lui Jupiter?

În astrologia clasică, fiecare semn are o planetă care îl guvernează, iar Săgetătorul este casa de zi a lui Jupiter. Astrologii și herbaliștii din secolul al XVII-lea au împărțit plantele între cele șapte planete vizibile cu ochiul liber, nu între cele douăsprezece semne, așa că o zodie își primește plantele prin planeta ei. Când spun „plantele Săgetătorului”, mă refer de fapt la plantele lui Jupiter.

William Lilly, în Christian Astrology (1647), îl numește pe Jupiter „Marele Noroc” al astrologilor, planeta cumpătării și a dreptății, și îi dă Săgetătorul ziua și Peștii noaptea. Tot el scrie că lui Jupiter îi aparțin mirosurile „dulci sau plăcute”, care nu sunt deloc stridente, iar printre oamenii lui îi numără pe judecători, pe preoți și pe „tinerii învățăcei și studenții unei universități”. Pe lista lui de plante stau cuișoarele, nucșoara, stejarul și smochinul, alături de multe altele.

Nicholas Culpeper, în The Complete Herbal (1653), le trece sub Jupiter pe toate cele trei plante din acest articol, dar niciuna explicit „sub Săgetător”. Pentru că Jupiter guvernează două zodii, i-am împărțit plantele: stejarul, salvia și cicoarea rămân aici, iar roinița, urechelnița și păpădia sunt în articolul despre plantele medicinale pentru zodia Pești, celălalt semn al lui Jupiter.

Astrologia veche leagă Săgetătorul și de corp: Deborah Houlding notează că semnul guvernează șoldurile și coapsele, partea corpului cu care pornești la drum. Pentru un semn al călătoriilor lungi și al întrebărilor mari, plantele unei planete largi și generoase au o logică ușor de simțit.

Când caut plantele unei zodii, pornesc de la planeta care o guvernează, nu de la lista de calități ale semnului. La Jupiter lista este atât de lungă încât trebuie să aleg, iar eu aleg plantele pe care le recunoaște oricine a crescut lângă o pădure sau o grădină de la țară.

Ruxandra Niță

Care sunt plantele lui Jupiter pentru zodia Săgetător?

Stejarul (Quercus robur)

Despre stejar, Culpeper scrie scurt: „Jupiter stăpânește acest copac.” Nici nu îl mai descrie, pentru că lemnul lui era, spune el, „gloria și siguranța acestei națiuni pe mare”, adică materialul corăbiilor englezești. Legătura este însă mult mai veche decât ierbarul lui. În alt loc al cărții, Culpeper amintește că, pe vremea păgânilor, oamenii își închinau plantele zeilor: „dafinul lui Apollo, stejarul lui Jupiter, vița lui Bacchus”. Stejarul apare și pe lista lui Lilly a plantelor lui Jupiter.

La noi, stejarul avea locul lui chiar la capătul sezonului Săgetătorului. Înainte ca bradul împodobit să intre în casele românilor, la sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii ardeau ritual un butuc de stejar în Ajunul și în ziua de Crăciun, „substitut al zeului Crăciun și simbol al renașterii”, scrie Adevărul. Muzeograful etnograf Ioana Constantin, de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, spune că obiceiul, „practicat mult timp și în zona Prahovei”, a dispărut și a fost înlocuit treptat de bradul de Crăciun. Soarele trece din Săgetător în Capricorn cu câteva zile înainte de Ajun, așa că butucul de stejar ardea imediat după sezonul lui Jupiter.

Stejarul rămâne mai mult un arbore de privit decât o plantă de ceai, iar cel mai la îndemână mod de a lucra cu el este o plimbare printr-o pădure de stejar, cu o ghindă păstrată în buzunar. Scoarța de stejar are o monografie la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA): preparatele din scoarță nu sunt recomandate sub 18 ani, în sarcină și în alăptare, iar pentru că pot întârzia absorbția altor medicamente, EMA cere o distanță de cel puțin o oră între ele.

Salvia (Salvia officinalis)

„Jupiter își cere această plantă și mă roagă să vă spun…”, începe Culpeper intrarea despre salvie, ca și cum planeta i-ar fi dictat textul. Despre plantă în sine nu scrie aproape nimic, pentru că „salvia noastră obișnuită de grădină nu are nevoie de descriere”; notează doar că înflorește „în jurul lui iulie”. Salvia nu apare pe lista lui Lilly, așa că aici atribuirea îi aparține lui Culpeper.

În dicționarele vechi românești, salvia are un nume pe care azi nu îl mai folosește aproape nimeni: jaleș, cu variantele „jale-de-grădină”, „salbie” și „șălvie”. Dicționarul enciclopedic al lui Candrea și Adamescu o descrie ca pe un „mic arbust mirositor, originar din sudul Europei”, „cultivat adesea prin grădini”, și notează că poporul îi punea frunzele pe gâlci. Lazăr Șăineanu, în dicționarul lui din 1929, este și mai concret: „țăranul vindecă gâlcile cu frunze de jaleș unse cu unt”. Pentru salvie nu am găsit o zi anume în calendarul popular; în sursele românești ea rămâne o plantă a grădinii de lângă casă, la îndemână când era nevoie de ea.

În bucătărie, salvia nu ridică probleme. Ca preparat medicinal, ea cere atenție din cauza tujonei, o substanță pe care EMA o descrie drept neurotoxică; EMA nu recomandă preparatele din salvie în sarcină și în alăptare, iar la copii și adolescenți sub 18 ani siguranța lor nu a fost stabilită. Și NCCIH, institutul american pentru medicină complementară, consideră salvia probabil sigură „în cantitățile obișnuite din alimente”, dar posibil nesigură în doze mari sau luată multă vreme. De aceea, aici salvia rămâne în ghiveci și în farfurie.

Pentru o analiză personalizată a acestei teme în harta ta, programează o ședință cu mine.

Cicoarea (Cichorium intybus)

„Este o plantă a lui Jupiter”, scrie Culpeper despre cicoare, și adaugă o observație pe care o poți verifica într-o grădină: la cicoarea cultivată, florile se închid în zilele cu soare, pentru că sunt „atât de reci încât nu pot îndura razele soarelui”. Tot el notează că toată planta este „nespus de amară” și că cea sălbatică crește pe câmpurile necultivate. Nici cicoarea nu apare pe lista lui Lilly.

În tradiția românească, povestea cicorii este exact pe dos. Într-o legendă amintită în articolul „Ierburile de dragoste” din Jurnalul Național, cicoarea a fost Zâna Florilor, care se spăla cu rouă înainte de răsăritul soarelui, ca să nu o vadă nimeni. Soarele a văzut-o totuși și a trimis doi luceferi să o pețească; când zâna l-a refuzat, Soarele, supărat, a prefăcut-o în floare de cicoare. De aici titlul pe care i-l dă articolul: „Cicoarea, iubita Soarelui”. Tot acolo, fetele nemăritate o puneau sub căpătâi, împreună cu cămașa celui dorit, ca să își vadă ursitul în vis. Florile ei albastre au intrat și în poezie: la Coșbuc, „Ochii unui înger scump / Au albastrul de cicoare”.

Pe masa românilor, cicoarea a ajuns mai ales ca înlocuitor de cafea: rădăcina prăjită și măcinată se amesteca cu cafeaua sau o înlocuia de tot, iar frunzele se mâncau ca salată. Cicoarea face parte din familia Asteraceae, a mușețelului și a păpădiei, iar EMA nu recomandă preparatele din rădăcina ei celor alergici la aceste plante; nici în sarcină și în alăptare nu sunt recomandate, iar sub 12 ani siguranța lor nu a fost stabilită.

Plantele lui Jupiter, una lângă alta

Ce alte plante ale lui Jupiter găsești în bucătărie?

Lista lui Lilly începe chiar din cămară: cuișoarele, nucșoara și macisul, adică învelișul nucșoarei. Culpeper adaugă doi copaci cu fructe: castanul, care este „din plin sub stăpânirea lui Jupiter”, și smochinul, pus și el sub aceeași planetă. Criteriul lui Lilly este, din nou, mirosul și gustul: lui Jupiter îi aparțin aromele plăcute și dulci, nu cele care ard limba, ca la Marte.

Nu le-am dedicat câte o secțiune, pentru că nu am găsit pentru ele obiceiuri românești atât de bine documentate ca butucul de stejar. Ca plante de bucătărie însă, sunt cel mai simplu mod de a aduce aroma lui Jupiter în farfurie, mai ales iarna, când castanele coapte și cuișoarele intră oricum în casă.

Cum lucrezi cu plantele lui Jupiter, dacă Jupiter este puternic în harta ta

Zodia solară este doar un punct de plecare. Plantele lui Jupiter îți vorbesc la fel de mult dacă ai Ascendentul în Săgetător sau în Pești, dacă Jupiter stă în prima casă ori aproape de un unghi al hărții, ori când Săgetătorul ocupă o casă importantă pentru tine. Poți afla unde stă Jupiter în harta ta cu calculatorul gratuit de astrogramă, iar ce înseamnă fiecare sector al roții am explicat în articolul despre casele astrologice. Despre semnul în sine, cu fișa lui astrologică, decanii și compatibilitatea, am scris în ghidul complet al zodiei Săgetător.

Jupiter este planeta care lărgește, iar plantele lui cer răbdare: un stejar crește încet, iar cicoarea răsare an de an, singură, pe marginea acelorași drumuri. Dacă vrei să le aduci în viața ta, alege gesturi mici și legate de anotimp: o plimbare printr-o pădure de stejar în sezonul Săgetătorului, un ghiveci de salvie la fereastra bucătăriei, o cană de cafea de cicoare într-o dimineață fără grabă. Apoi observă unde ai tendința să promiți mai mult decât poți duce și unde, dimpotrivă, ai nevoie să îți dai voie să crești. Jupiter guvernează și Peștii, iar plantele lui de apă și de acoperiș le găsești în articolul despre zodia Pești.

Ai în familie un obicei cu stejarul, cu jaleșul sau cu cicoarea? Scrie-mi în comentarii: multe dintre ele nu au ajuns niciodată în cărți.

Vrei să descoperi ce spune harta ta despre Jupiter?

O analiză personalizată îți arată exact cum se manifestă această temă în harta ta natală: nu generic, ci adaptat configurației tale unice.

Programează o analiză personalizată

Întrebări frecvente

Ce plante medicinale sunt potrivite pentru zodia Săgetător?

În astrologia tradițională, zodiei Săgetător îi corespund plantele lui Jupiter, planeta care guvernează semnul. Dintre cele care cresc la noi și au o atribuire clară în ierbarele vechi, în acest articol am ales stejarul, salvia și cicoarea; Culpeper le trece pe toate sub Jupiter în The Complete Herbal (1653), iar alte plante ale lui Jupiter sunt în articolul despre Pești.

Ce planetă guvernează plantele zodiei Săgetător?

Săgetătorul este guvernat de Jupiter, așa că plantele lui sunt plantele lui Jupiter. William Lilly îi dă lui Jupiter Săgetătorul ziua și Peștii noaptea și îl numește „Marele Noroc”; tot lui îi dă mirosurile dulci și plăcute.

Menta și levănțica sunt plante pentru zodia Săgetător?

Nu tocmai. Culpeper scrie că menta „este o plantă a lui Venus”, iar despre levănțică spune că „Mercur stăpânește planta”. Lilly trece totuși menta pe lista lui Jupiter, așa că pentru mentă cele două ierbare nu se înțeleg. Ginsengul și rhodiola, recomandate în unele liste moderne pentru Săgetător, nu apar deloc în ierbarul lui Culpeper.

Se poate bea ceai de salvie?

Salvia din bucătărie este considerată probabil sigură în cantitățile obișnuite din alimente. Ca preparat medicinal, ea conține tujonă, pe care Agenția Europeană a Medicamentului o descrie drept neurotoxică; EMA nu recomandă preparatele din salvie în sarcină și în alăptare, iar sub 18 ani siguranța lor nu a fost stabilită, așa că orice preparat se discută cu medicul.

Care este planta norocoasă a zodiei Săgetător?

Astrologia tradițională nu are o „plantă norocoasă” pentru fiecare zodie; are plantele planetei care guvernează semnul. La Săgetător, planeta este chiar Jupiter, pe care astrologii vechi îl numeau „Marele Noroc”, iar copacul lui cel mai cunoscut, încă din Antichitate, este stejarul.

Textul vorbește despre tradiții și despre astrologia plantelor; nu este un sfat medical. Dacă iei medicamente, ești însărcinată, alăptezi sau ai o boală cronică, întreabă medicul înainte de orice preparat din plante.

Surse și bibliografie

• Nicholas Culpeper, The Complete Herbal (1653), textul integral pe Project Gutenberg: intrările „The Oak”, „Angelica”, „Sage”, „Succory, or Chicory”, „Chesnut Tree”, „The Fig-Tree”, „Mint” și „Lavender”.
• William Lilly, Christian Astrology (1647), pp. 65-68, în adaptarea lui Deborah Houlding pe Skyscript.
• Deborah Houlding, „Sagittarius”, Skyscript.
• Dana Mihai, „Arderea butucului de stejar și sacrificiul porcului, obiceiuri păgâne de Crăciun”, Adevărul, 23 decembrie 2013, cu Ioana Constantin, muzeograf etnograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
• Carmen Anghel, „Ierburile de dragoste”, Jurnalul Național, 23 februarie 2005.
• I.-A. Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enciclopedic ilustrat (1926-1931), Lazăr Șăineanu, Dicționar universal al limbii române (ed. a VI-a, 1929), și DEX, pe dexonline: jaleș și cicoare.
• Agenția Europeană a Medicamentului: monografiile UE pentru scoarța de stejar, frunzele de salvie și rădăcina de cicoare.
• NCCIH (National Institutes of Health), Sage: Usefulness and Safety.

~ Ruxandra